




Acum exact doua saptamani, o femeie a lasat o cutie cu 3 pui de catelusi nascuti in aceeasi zi, neinveliti, avand o seringa pentru a li se da lapte banuiesc. Pentru ca nu am avut inima sa-i las acolo, i-am luat acasa. Din pacate unul dintri ei, banuies ca cel mai mic, a murit la 4 zile refunzand sa mai manance. Parintii mei l-au ingropat. Am avut o furie si inca am pentru acest gen de oameni, aceste brute, cum poti sa lasi niste fiinte atat de mici de izbeliste? I-am dorit acestei femei sa ajunga si ea pe strada fara nimic, doar cu hainele de pe ea. Bineinteles ca om te poti descurca, cersesti, furi, te prostituezi, te angajezi undeva , nu stiu , poti face ceva, dar o fiinta de abia nascuta ce sa faca, sa implore mancare? sa implore sa stea la caldura?Macar de ar putea vorbi…..si chiar daca am intelege …tot putini ar fi cei care ajuta
Chiar sunt curioasa daca intr-o zi Dumnezeu i-ar intreba pe aceste brute de ce fac rau animalelor (direct sau indirect) ce ar raspunde? Banuiesc ca “nu-mi plac, sau mi-e frica, sau nu ma intereseaza”…Dar sunt convinsa ca majoritatea dintre ei se duc la slujbele importante la biserica, se roaga la Dumnezeu atunci cand dau de greu , iar atunci cand au o problema poate ca spun “Doamne , dar cu ce am gresit?”
Sunt o mare iubitoare de animale, natura, intotdeauna am incercat sa ajut animalele fara stapan asa cum am putut, dar ceea ce ma doare nu este faptul ca nu toata lumea procedeaza la fel (banuiesc ca nici n-ar avea cum), dar ma doare rautatea lor. Daca nu-ti place ceva de ce trebuie sa-i faci rau voit sau nu? Nu poti trece indiferent sau frustrarea este atat de mare incat nu mai stii ce sa faci?
In fiecare zi am grija de 6 catei care stau in fata blocului , intr-o saptamana nu exista cineva sa nu protesteze impotriva actiunilor mele, de parca as da de mancare din frigiderul altuia, sau parca as cumpara mancare din banii lor. La un moment dat, un barbat care a spus ca este credincios, mi- zis ca atunci cand sunt mari , cateii devin rai. Am ramas uimita, i-am replicat ca natura, fauna , flora fac parte din creatia lui Dumnezeu sau nici macar atata lucru nu stie.
Pacat, suntem in secolul XXI, si nici macar acum majoritatea nu stiu ca animalele sunt instinctive, nu fac rau intentionat, sau ca nu au dormit seara bine.
Fiecare dintre noi avem probleme mai mici sau mai mari, fiecare banuiesc ca incearca sa-si rezolve problema intr-un fel sau altul; dar cred ca frustrarea de orice tip duce la o stare de furie sau razvratire impotriva celorlalti sau poate mai degraba impotriva celor fara aparare….

1. Eu traiesc intre 10 si 15 ani. Fiecare despartire de tine este pentru mine o suferinta. Gandeste-te la asta inainte sa ma iei.
2. Da-mi timp sa inteleg ce vrei de la mine.
3. Da-mi incredere, traiesc din ea.
4. Nu te supara prea mult pe mine si nu ma inchide ca pedeapsa. Tu ai munca ta, prietenii si distractiile. Eu te am numai pe tine.
5. Vorbeste cu mine din cand in cand.
6. Invata sa ma tratezi asa cum trebuie. Nu am sa uit niciodata.
7. Inainte sa ma bati gandeste-te ca mandibulele mele ar putea foarte usor sa distruga oasele mainilor tale si totusi nu le folosesc.
8. Inainte sa ma faci “inutil”, “prost” sau “incapatanat” cand imi ceri sa fac ceva, gandeste-te ca poate mancarea mi-a facut rau, ca am stat prea mult timp la soare sau ca inima mea e obosita.
9. Ocupa-te de mine cand o sa fiu batran………si tu o sa fi odata.
10. Vreau sa fi langa mine cand o sa vina acea perioada dificila. Nu spune niciodata “nu pot sa suport” sau “sa se intample cand eu nu o sa fiu prezent”. Totul va fi mai usor pentru mine daca tu o sa fii prezent.
“Numai cand vei iubi un animal vei simti iubirea cu toata inima” (Anatole France)
“Daca iei un caine flamand si ii dai de mancare, nu te va musca. Aceasta este cea mai importanta diferenta intre un caine si un om” (Mark Twain)
“Aduceti-va aminte ca Atotputernicul, care ne-a dat cainele sa ne fie tovaras si la bine si la rau, l-a facut nobil si incapabil de tradare” (Sir Walter Scott)
